Referință individuală · versiune 16 mai 2024
Articolul 9
LEGE nr. 241 din 15 iulie 2005 - pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Articolul 9
(1)
Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Partea introductivă a alineatului (1) , Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
a)
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b)
omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c)
evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Litera c) , Alineatul (1), Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
d)
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Litera d) , Alineatul (1), Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
e)
executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Litera e) , Alineatul (1), Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
f)
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g)
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
h)
folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Alineatul (1) din Articolul 9 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
i)
utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Alineatul (1) din Articolul 9 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
Notăactualizări și jurisprudență
Decizie de respingere: HP nr. 32/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 664 din 4 iulie 2022.
Notăactualizări și jurisprudență
Decizie de respingere: HP nr. 14/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 507 din 24 mai 2022.
(2)
Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Alineatul (2) , Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
(3)
Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 16-05-2024, Alineatul (3) , Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din LEGEA nr. 126 din 10 mai 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 13 mai 2024 )
Notăactualizări și jurisprudență
Articolul II din LEGEA nr. 234 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 20 iulie 2022 prevede:
Articolul II
Prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și în aplicarea art. 12 din aceeași lege, dacă faptele sunt săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, indiferent de pedeapsa prevăzută de legea română, chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune de legea penală a țării unde aceasta a fost săvârșită și fără a fi necesară autorizarea prealabilă a procurorului general de la parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau a procurorului general de la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legea penală română se aplică infracțiunilor prevăzute la:
a) art. 6, 7 și art. 18^1-18^5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;
b) art. 4, 8 și 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, art. 270 și art. 272-275 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, art. 289-292, art. 294, 295, 297, 298, art. 306-309 și art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, dacă au avut ca rezultat atingerea intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Notăactualizări și jurisprudență
Decizie de respingere: HP nr. 12/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 19 aprilie 2024.
Notăactualizări și jurisprudență
Reproducem mai jos dispozitivul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 16 iulie 2026, în cauza C‑280/25 [Lin II], Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva M.G.D.
1) Articolul 2 alineatul (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, semnată la Bruxelles la 26 iulie 1995 și anexată la Actul Consiliului din 26 iulie 1995, citit în lumina articolului 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
trebuie interpretat în sensul că,
atunci când nicio dispoziție națională nu stabilește o sumă de la care o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii trebuie să fie considerată „gravă”, o asemenea fraudă trebuie să fie calificată în mod necesar astfel din momentul în care implică o sumă totală mai mare de 50 000 de euro, independent de aspectul dacă prejudiciul suferit de bugetul Uniunii din cauza acestei fraude depășește și el o asemenea sumă.
2) Articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, coroborate cu articolul 49 alineatul (1), cu articolul 52 alineatul (3) și cu articolul 53 din Carta drepturilor fundamentale
trebuie interpretate în sensul că
nu impun repunerea în discuție a unei hotărâri judecătorești care a dobândit autoritate de lucru judecat, prin care s‑a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale a autorilor unor fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii se împlinise, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior) astfel cum a fost consacrat prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (România). În schimb, în afara unei asemenea situații, aceste dispoziții ale dreptului Uniunii interzic instanțelor române să aplice acest standard național de protecție unor proceduri penale îndreptate împotriva unor cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în pofida faptului, în primul rând, că, în temeiul unui principiu de ordin constituțional care interzice aplicarea unei lex tertia, acestor instanțe le este interzis să aplice parțial reglementări penale succesive prin combinarea unora dintre dispozițiile lor, în al doilea rând, că dreptul lor național nu conține criterii care să le permită să stabilească dacă aplicarea standardului național de protecție menționat implică un risc sistemic de impunitate a acestor fraude și, în al treilea rând, că termenul de prescripție a răspunderii penale a autorilor fraudelor menționate s‑ar fi împlinit, înainte de pronunțarea Hotărârii din 24 iulie 2023, Lin (C‑107/23 PPU, EU:C:2023:606), dacă acest termen ar fi fost calculat prin aplicarea aceluiași standard național de protecție.