Referință individuală · versiune 8 iulie 2024
Articolul 4 - Efecte juridice în funcție de tipul de semnătură electronică
LEGE nr. 214 din 5 iulie 2024 - privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea
Articolul 4Efecte juridice în funcție de tipul de semnătură electronică
(1)
Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, în condițiile art. 25 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Semnătura electronică calificată produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă.
(2)
Documentul electronic emis de către o autoritate sau o instituție publică sau de către o persoană în exercitarea și în limitele atribuțiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat este asimilat unui înscris autentic.
(3)
În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de validitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condițiile prezentei legi, produce aceleași efecte precum semnătura olografă.
(4)
În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată, o semnătură electronică avansată sau cu o semnătură electronică simplă în condițiile alin. (9).
(5)
Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:
a)
actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;
b)
documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic;
c)
părțile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Părțile confirmă prin același act faptul că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică avansată. În cazul raporturilor juridice în care ambele părți sunt profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înscrisul distinct se poate semna și cu semnătură electronică avansată.
(6)
Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată, emis de o persoană juridică de drept privat, și utilizată într-un sistem închis produce în acel sistem închis aceleași efecte juridice ca și un înscris semnat cu o semnătură olografă.
(7)
În interacțiunea dintre utilizatorii unui sistem electronic închis, membrii sistemului pot agrea valoarea și efectele juridice pentru orice tip de semnătură electronică.
(8)
Prevederile alin. (7) sunt aplicabile pentru orice sistem electronic în care toți participanții sunt identificați cu un nivel de asigurare ridicat sau substanțial, în conformitate cu punctele 2.1.2 și 2.1.3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificații și proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. Aceste sisteme electronice sunt supuse unui proces de auditare, care va trebui repetat cel puțin o dată la doi ani și care vizează cel puțin securitatea datelor și garantarea trasabilității tuturor acțiunilor utilizatorilor din sistem ce vizează autentificarea și semnarea electronică. Prin ordinul prevăzut la art. 10 alin. (4) se vor stabili obiectivele concrete ale procesului de auditare și procedura prin care autoritatea de supraveghere și control în domeniu menține evidența acestor audituri.
(9)
Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:
a)
în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani, cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;
b)
înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică;
c)
în cazul în care ambele părți sunt profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea au agreat în mod expres, printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe. Părțile confirmă prin același act că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică simplă.
(10)
În sensul art. 309 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actele juridice în care una dintre părți este profesionist pot fi probate și fără a exista un înscris în formă electronică semnat. În cazul în care se încheie un înscris în formă electronică, proba acestuia poate fi făcută prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe acesta.
(11)
Dacă legea impune încheierea unui act juridic prin înscris autentic, în acord cu dispozițiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesară autentificarea potrivit dispozițiilor legale aplicabile, dispozițiile prezentei legi nefiind aplicabile în acest caz.