Referință individuală · versiune 23 iulie 2022
Articolul 18^3
LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 - pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Articolul 18^3
(1)
Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 23-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 18^3 , Sectiunea a 4^1-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 234 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 20 iulie 2022 )
(2)
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor legale, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 23-07-2022, Alineatul (2) din Articolul 18^3 , Sectiunea a 4^1-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 234 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 20 iulie 2022 )
(3)
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 01-02-2014, Art. 18^3 a fost modificat de pct. 14 al art. 79 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )
Notăactualizări și jurisprudență
Articolul II din LEGEA nr. 234 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 20 iulie 2022 prevede:
Articolul II
Prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și în aplicarea art. 12 din aceeași lege, dacă faptele sunt săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, indiferent de pedeapsa prevăzută de legea română, chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune de legea penală a țării unde aceasta a fost săvârșită și fără a fi necesară autorizarea prealabilă a procurorului general de la parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau a procurorului general de la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legea penală română se aplică infracțiunilor prevăzute la:
a) art. 6, 7 și art. 18^1-18^5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;
b) art. 4, 8 și 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, art. 270 și art. 272-275 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, art. 289-292, art. 294, 295, 297, 298, art. 306-309 și art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, dacă au avut ca rezultat atingerea intereselor financiare ale Uniunii Europene.