Referință individuală · versiune 7 ianuarie 2019
Articolul 47
LEGE nr. 363 din 28 decembrie 2018 - privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date
Articolul 47
(1)
În cazuri individuale specifice, dacă sunt îndeplinite toate condițiile referitoare la transferul de date cu caracter personal prevăzute de prezenta lege, operatorul poate transfera date cu caracter personal către destinatari din state terțe care nu sunt autorități competente în înțelesul prezentei legi, numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a)
transferul este strict necesar pentru exercitarea unei atribuții prevăzute de lege în sarcina autorității competente române, în scopul îndeplinirii activităților prevăzute la art. 1;
b)
autoritatea competentă română stabilește că niciunul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate în cauză nu prevalează în fața interesului public care impune transferul în cazul respectiv;
c)
din evaluările realizate de către autoritatea competentă română rezultă că transferul către o autoritate din țara terță, care este competentă în scopul îndeplinirii activităților prevăzute la art. 1, este ineficient sau necorespunzător, în special din cauză că transferul nu poate fi realizat în timp util;
d)
autoritatea din țara terță, care este competentă în scopul îndeplinirii activităților prevăzute la art. 1, este informată fără întârzieri nejustificate, cu excepția cazului în care această măsură este ineficientă sau necorespunzătoare;
e)
autoritatea competentă română informează destinatarul cu privire la scopul sau scopurile determinate exclusive în care aceasta din urmă poate să prelucreze datele cu caracter personal, cu condiția ca o astfel de prelucrare să fie necesară.
(2)
Transferul în condițiile alin. (1) este posibil numai dacă destinatarul se angajează în scris să nu prelucreze datele cu caracter personal în alt scop decât cel pentru care au fost transmise, circumscris îndeplinirii scopurilor prevăzute la art. 1.
(3)
Dispozițiile alin. (1) nu afectează transferurile de date cu caracter personal stabilite prin tratate încheiate în domeniul cooperării judiciare în materie penală sau al cooperării polițienești internaționale.
(4)
Autoritatea competentă română informează periodic, cel puțin o dată pe an, autoritatea de supraveghere cu privire la transferurile efectuate în temeiul prezentului articol.
(5)
În situația transferurilor realizate în condițiile alin. (1), dispozițiile art. 43 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.