Referință individuală · versiune 14 decembrie 2025
Articolul 1.081 — Competența preferențială a instanțelor române
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) — (Legea nr. 134/2010 republicată**)
Articolul 1.081Competența preferențială a instanțelor române
(1)
Instanțele judecătorești române sunt competente să judece și litigiile în care:
1.
reclamantul din cererea privind obligația de întreținere are domiciliul în România;
2.
locul unde a luat naștere sau trebuia executată, fie și numai în parte, o obligație contractuală se află în România;
3.
locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligații extracontractuale sau se produc efectele acestuia se află în România;
4.
stația feroviară sau rutieră ori portul sau aeroportul de îmbarcare/încărcare sau debarcare/descărcare a pasagerilor sau mărfii transportate se află în România;
5.
bunul asigurat sau locul producerii evenimentului asigurat se află în România;
6.
ultimul domiciliu al defunctului se află în România, rezervată fiind competența exclusivă pentru imobilele lăsate de acesta în străinătate.
(2)
Instanțele judecătorești române sunt, de asemenea, competente să judece:
1.
procese referitoare la ocrotirea minorului sau persoanei care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, cetățean român cu domiciliul în străinătate;
Istoric modificaresursa și data modificării
(la 18-08-2022, Punctul 1. din Alineatul (2) , Articolul 1.081 , Capitolul II , Titlul I , Cartea a VII-a a fost modificat de Punctul 37, Articolul 8, Capitolul II din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
2.
cererile de divorț, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an;
3.
declararea judecătorească a morții unui cetățean român, chiar dacă acesta se află în străinătate la data când a intervenit dispariția. Până la luarea unor măsuri provizorii de către instanța română rămân valabile măsurile provizorii dispuse de instanța străină;
4.
procese între persoane cu domiciliul în străinătate, referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România, dacă cel puțin una dintre părți este cetățean român;
5.
procese referitoare la ocrotirea în străinătate a proprietății intelectuale a unei persoane domiciliate în România, cetățean român sau apatrid, rezervată fiind o convenție de alegere a forului;
6.
procese între străini, dacă aceștia au convenit expres astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune, în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România;
7.
procese referitoare la abordajul navelor sau coliziunea aeronavelor, precum și cele referitoare la asistența sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori într-un spațiu nesupus suveranității vreunui stat, dacă:
a)
nava sau aeronava arborează pavilionul român sau, după caz, este înmatriculată în România;
b)
locul de destinație sau primul port ori aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se găsește pe teritoriul României;
c)
nava sau aeronava a fost sechestrată în România;
d)
pârâtul are domiciliul sau reședința obișnuită în România;
8.
procese privind răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de produse originare din România, indiferent de cetățenia victimei, de locul survenirii accidentului sau locul producerii prejudiciului.