(1)
Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a)
să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b)
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)
să comunice schimbarea locului de muncă;
e)
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
(2)
Instanța impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a)
să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;
b)
să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
c)
să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
d)
să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
(3)
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile, în condițiile stabilite de instanță, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabilește prin legea de executare a pedepselor.
(4)
Pentru stabilirea conținutului obligației prevăzute la alin. (3), instanța va consulta informațiile puse la dispoziție periodic de către serviciul de probațiune cu privire la posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probațiune și la nivelul instituțiilor din comunitate.
(5)
Condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.