a)
dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a^1)
dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;
b)
dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;
c)
dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d)
dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;
e)
dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;
f)
dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g)
dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
g^1)
dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
h)
alte drepturi prevăzute de lege.