(1)
Pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
(2)
Nu pot fi atacate cu recurs în casație:
a)
hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire;
b)
hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;
c)
hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor;
d)
hotărârile pronunțate în materia reabilitării;
(3)
Recursul în casație exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obținerea condamnării acestuia de către instanța de recurs în casație.