(1)
Cauțiunea se depune, de regulă, în numerar.
(2)
La cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauțiunea va putea consta și în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. Cu toate acestea, acordul părții nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale.
(3)
Valoarea instrumentelor financiare prevăzute la alin. (2) este aceea arătată în cuprinsul lor.