(1)Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
(2)În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.